Welcome in my soul...

Bun venit in inima, sufletul si mintea mea. Sper ca in unele din cuvintele mele sa va regasiti.<3.!`

luni, 30 aprilie 2012

Every time. P.I

Eram acolo, chiar in fata usii mele din lemn, usor slefuita. Aveam o casa mare, luminoasa, dar veche. Ma mutasem aici de cativa ani, obisnuindu-ma greu cu imprejurimile. Din nou era numai iarba in jur, iar stropi usori de ploaie mi se asterneau pe par, pe fata, si nu in ultimul rand, in suflet.
-Ar fi bine sa pastrezi din vise si pentru noapte, ai sa intarzii din nou la scoala.
-Voi fi bine mama, nu-ti face griji.
Imi placea ca in fiecare zi sa visez, pentru ca noaptea nu avea timp. mi-ar trebui o eternitate pentru toate visele mele, pentru dorintele arzatoare din inima mea. Am pornit usor pe carare, niciodata nu ma grabeam sa ajung. Mergeam relaxata, privind cerul. Mintea imi era limpede, dar sufletu-ncetosat. Am ajuns la scoala. Era groaznic de monoton, totul. Prietenii, locurile unde mergeam, putine si acelea, ba chiar si el...Caci stateam intr-un mic orasel din suburbii, nu ne bucuram ca altii de ultima generatie, ne bucuram de lucruri simple, cum e dragostea.
-Esti bine.? Pari palida. [spuse Carla, prietena mea cea mai buna]
Ei bine, Carla era o fata satena, cu ochii verzi-albastri, putin mai mica de inaltime ca mine, temperamentala, desteapta si iubitoare.
-Nu te speria. Sunt bine. Tu.?
-As vrea sa ma duc la Dragos...insa, imi este teama.
-Stiu, dar, nu te va manca:)). Du-te la el, arata-i ca-ti pasa.
Il iubea mult dar nu vroia sa o arate. Dadea dovada de o incapatanare iesita din comun. Nu mai intalnisem niciodata o persoana ca ea, poate de aceea imparteam si bune, si rele.
-Dragos...
-Carla, ce ma bucur sa te vad. vino aici.
-Serios, te bucuri...?
Stateam la 10 metri de ei, si o priveam. Era rosie toata la fata, pe cand el, vindea un zambet ieftin, dar sincera sa fiu, cuceritor. A luat-o de mijloc pe cand ii vorbea, parea a fi un semn bun, si am plecat, terminand investigatia.

Now, smile:).

Nu te mai vreaaaaauuu, poti sa-ti iei visele-napoi,
Nu te mai vreaaaaauuu, de azi, oricum nu e loc pentru amandoi.


Feeling's

Noaptea unei femei e plina de vise cu barbatul perfect care s-ar putea sa nu fii tu. :(.

Feeling's

Ziua unei femei este plina de dorinta putinului romantism si a companiei....<3.!`

duminică, 29 aprilie 2012

Story...

Stiu ca ne-am intalnit si am luat-o ca pe o gluma, stiu ca nu-mi pasa de ce spuneai si mai stiu ca-mi vroiai binele si eu radeam. Imi doream adeseori sa se termine, si s-a terminat de multe ori "Adio"...ca mai tarziu sa te intorci si sa incepem iar. Uram asta, pentru ca te iubeam, si mai uram ca nu erai ca inainte..
Se rupeau din cusaturi toate cuvintele tale, care sincera sa fiu ma alinau mereu. Putea ca oricine sa-mi zica "Te iubesc" dar venind de la tine era...era asa oarecum euforic.Nu ma deranja cand ma sunai la ore tarzii in noapte doar pentru ca te plictiseai, nu ma deranja cand imi spuneai "Proasta mai esti.", pentru ca mereu greseam si ajungeam sa iti cer ajutorul desi ma avertizasei. Faceai totul cum trebuie, ma si raneai fara sa vrei doar petru ca vroiai sa-mi auzi vocea dar eu nu puteam vorbi...Stateam adeseori pe covorasele noastre din baie si vorbeam la telefon chestii absolut neinteresante dar prindeau viata. Vocea ta...da, vocea ta e singura ce m-a facut sa simt fiori...si inca ma face, pentru ca e in amintirea mea. Mereu am vrut sa fiu puternica asemeni tie, dar stiu ca nu voi reusi. Ca nimeni altcineva tu ai ramas in amintirea mea, in gandu meu si chiar in inima mea. As vrea sa iesi de acolo, dar la tot pasul imi apari in fata. Inainte de a face o alegere ma gandesc daca tu ai fi facut asta, daca e ceva rau...sau daca e bine. Acum trebuie sa reusesc singura, pentru ca timpul tau, aici, cu mine, s-a sfarsit. Ai fost un profesor bun, insa eu o eleva impertinenta. Imi pare rau ca ti-am sfidat iubirea. Poate erai sincer...dar niciodata nu am putut sa cred. Sper...inca, sa vii intr-o zi sa-mi aduci aminte de mine...;-j.

Only..

Din nou nu ma simt 'eu'. E un 'adio' al personalitatii mele pentru ceva timp. E un 'ne mai vedem...'. Nu imi place cand pleca si ma lasa singura...fara mine. Ma parasit de multe ori, venind apoi cu pareri de rau. Iertarea e mare lucru, de aceea nu-i pot rezista, probabil. Iert adeseori nimicuri, si e ok, dar mai iert si lucruri ce-mi fac rau. Mereu ma ranesc pe mine si de aceea ma parasesc atat de usor...ma uit..

sâmbătă, 28 aprilie 2012

Always..

De fiecare data zambesc, dar sunt momente cand mi se pune pe fata o pata de tristete.Recunosc ca o acopar repede, insa la un moment dat nu voi mai avea cu ce. Exista zile cand nu ma inteleg, nu ma simt, si urasc asta. Nu stiu de ce astazi ajunge sa fie ieri intr-o clipa sau de ce soarele face schimb cu luna in doar cateva ore. Unele lucruri ma depasesc la fel ca si sentimentele, pentru ca am pierdut cheita linistii mele.

About love.

  • Acum, ca mii si mii de ganduri macina mintea oracarui om....un sentiment este suficient. Sentimentele ne fac sa fim umani, fiind probabil ultimile ramase. Dar ele ies la iveala doar daca le provocam. Poti fi suparat, poti radia de fericire, ti-ar putea fi teama dar...la iubire te-ai gandit.?